"Sharpness is a bourgeois concept" - H. Cartier Bresson
O zi cu ceata, un drum plin de gropi si denivelari intr-o Dacie cu parbrizul mizer ce se deplaseaza cu 90km/h - aproximativ - nu reprezinta conditii ideale pentru fotografiere. Si nici obiectivul de kit cu un filtru murdar de aventura fotografica precedenta nu este un etalon de claritate a imaginii.
"f/8 and be there." - Arthur 'Weegee" Fellig.
Ca intotdeauna solutiile simple sunt si cele mai eficiente. Mi-am permis luxul expunerii in modul prioritate diafragma si autofocus. Pentru mine AF este o raritate, umilul obiectiv de kit - si inca un altul pe care-l folosesc rar - fiind singurele cu AF pe care le detin. Dar in situatia de fata lucrurile s-au precipitat cu rapiditate uimitoare - pentru mine cel putin. Am evitat experienta asta pana acum tocmai datorita rezultatelor slabe calitativ pe care le scontam, insa aceasta cursa nebuna spre Baraolt mi-a dovedit contrariul. Este vorba de adaptarea la o situatie data si renuntarea la pretentii care nu-si au locul.
Pe drumul dintre Sfintu Gheorghe si Baraolt (via Valcele) sunt cateva sate amarate, populate in mare parte de supusii Regelui Cioaba si ai Imparatului Iulian. Acesti oameni insa sunt atat de departe de conducatorii lor mai mult sau mai putin legitimi. Uitati de rege, imparat, guvern si alte autoritati, ei traiesc intr-un univers caracterizat prin saracie lucie si nepasare. Nepasare din partea noastra atata timp cat nu suntem deranjati de prezenta lor distrugatoare a 'prestigiului' clasei muncitoare romanesti din diaspora, nepasare din partea lor fata de tot si de toate. Saracie cat cuprinde. Carutele lor subrede cutreiera imprejurimile in cautare de orice poate fi ars sau predat la fier vechi. Cei mici sunt condamnati la productivitate de la nastere. Demografic, sunt un model de succes. In plina recesiune, intr-o tara cu populatia in scadere ei par neatinsi. Ei sunt atemporali. Eterni si fascinanti - vorba cantecului.
Restul imaginilor aici.
